Soba cu cahle: inima caldă a casei în ger

Live Articolul 28 din 28

În multe case de la noi, iarna avea un centru clar: soba de teracotă. Înainte de calorifere și centrale, ea ținea de cald întreaga familie, iar camera în care se afla devenea, de la sine, locul de întâlnire al tuturor.

Soba era clădită de un meșter sobar, din cărămidă și lut, apoi îmbrăcată în cahle smălțuite. Cahlele aveau culori diferite de la o zonă la alta: albe, verzi, maro sau cu flori pictate. Avantajul lor era mare: se încingeau încet și păstrau căldura ore întregi după ce focul se stingea, așa că dimineața camera nu era rece.

Pe plita de fier fierbea mereu ceva: o oală cu ciorbă, un ceainic cu apă pentru ceai sau laptele pentru copii. În cuptorul mic se uscau pâinea, prunele sau ciupercile adunate din toamnă. Lângă sobă stătea o laiță de lemn, unde bunicii se odihneau, iar deasupra, pe cuptorul lat din casele vechi, dormeau copiii sau pisica familiei. Mănușile și ciorapii uzi de la zăpadă se puneau la uscat pe o sfoară întinsă alături.

În serile dinaintea Crăciunului, în jurul sobei se spuneau amintiri, se repetau colinde și se plănuia masa de sărbătoare. Trosnetul lemnelor era muzica de fundal a acelor seri.

Dacă nu ai o sobă cu cahle, poți retrăi atmosfera cu transmisiunea live de mai sus, cu foc nonstop, de pe canalul nostru de YouTube. Pentru și mai multe seri calde de iarnă, abonează-te la COLINDE ROMANESTI - Traditii de Iarna.

Urmărește transmisiunea live pe YouTube · Mai multe colinde pe canalul nostru de YouTube